Antiseptizare
Notiuni generale despre antiseptizare
1. Termeni specifici si generali referitori la protectia lemnului (stas 10044-75):
1.1. Termeni generali
Protectia lemnului
- conservarea lemnului;
- prezervarea lemnului;
Consta in totalitatea masurilor care se aplica impotriva degradarii lemnului cauzata de actiunea agentilor biologici, climatici sau a focului.
Protectie biologica – protectia lemnului la care sunt folositi agenti biologici si care se bazeaza pe principii biologice.
Protectie chimica – protectia lemnului la care se folosesc substante chimice. Poate fi preventiva sau combativa.
Protectie fizica – protectia lemnului la care se folosesc procedee fizice, de regula in scop de combatere a agentilor biologici.
Protectie impotriva ciupercilor – protectia lemnului aplicata impotriva ciupercilor care ataca si degradeaza lemnul.
Protectie impotriva insectelor – protectia lemnului aplicata impotriva insectelor care ataca si degradeaza lemnul.
Protectie impotriva daunatorilor marini – protectia lemnului aplicata impotriva crustaceelor si molustelor care ataca si degradeaza lemnul utilizat in apa de mare.
Protectie impotriva factorilor climatici – protectia lemnului aplicata impotriva factorilor atmosferici care degradeaza lemnul in diferite conditii climatice.
Protectie ignifuga:
- ignifugare;
- tratarea lemnului cu produse speciale aplicata pentru a intarzia aprinderea, propagarea flacarilor la suprafata si procesul de ardere a lemnului, in vederea reducerii pericolului de incendiu.
Prevenire – protectia lemnului aplicata in scopul de a evita atacarea lemnului de catre agentii distructivi.
Prevenire prin masuri constructive – masuri de ordin constructiv aplicate la executarea sau repararea constructiilor, cu scopul de a evita conditiile favorabile degradarii lemnului.
Combatere – protectia lemnului aplicata pentru a opri degradarea lemnului de catre agentii distructivi care au ataca lemnul.
Degradarea lemnului – inrautatirea proprietatilor naturale ale lemnului sub influenta agentilor distructivi.
Durabilitate naturala – insusire a speciilor de lemn, in stare naturala de a rezista in timp la actiunea de degradare din partea agentilor distructivi.
Indice de durabilitate (i) :
- raport de durabilitate;
- indice stabilit prin incercari micologice de laborator, conform STAS 649-68 si calculat prin formula
% i = (1 - pc / pm)
in care :
pc reprezinta pierderea de masa, in procente, fata de masa initiala a epruvetei din specia de lemn a carei durabilitate naturala se incearca;
pm reprezinta pierderea de masa, in procente, fata de masa initiala a epruvetei martor, de durabilitate naturala minima.
Clasa de durabilitate – diviziune in sistemul de clasificare a speciilor lemnoase, in functie de valoarea indicelui de durabilitate, stabilit prin incercari micologice de laborator, conform STAS 649-68;
Clase de durabilitate stabilite dupa valoarea indicelui de durabilitate:
Clasa de durabilitate |
Indice de durabilitate |
Caracterizare |
I |
90—100 |
Foarte durabil |
II |
76—89 |
Durabil |
III |
61—75 |
Mijlociu durabil |
IV |
26—60 |
Putin durabil |
V |
1—25 |
Nedurabil |
Agenti biologici – agenti biotici; ciuperci, bacterii, insecte si animale marine care ataca lemnul.
Agenti vegetali – organisme vegetale (ciuperci, bacterii) care ataca si degradeaza lemnul.
Agenti animali – daunatori; organisme animale (insecte , moluste, crustacee) care ataca si degradeaza lemnul.
Ciuperci xilofage – speciile de ciuperci care traiesc in lemn si care consuma substantele componente ale acestuia (celuloza sau lignina sau ambele) deteriorand proprietatile fizice si mecanice ale acestuia.
Insecte xilofage – speciile de insecte care traiesc in lemn si il depreciaza prin saparea de orificii si galerii, consumand totodata substantele lignocelulozice.
Factori climatici – ploaie, vant, raze solare precum si variatiile de temperatura si umiditate care, actionand asupra lemnului in aer liber in diferite conditii de clima, conduc la degradarea acestuia.
Biodeteriorare – biodegradare; inrautatirea proprietatilor naturale ale lemnului datorita agentilor biologici.
Infestare – instalarea in depozitele de lemn a insectelor care pot ataca si degrada lemnul.
Infectare – instalarea in lemn a agentilor biologici (ciuperci, bacterii) care pot provoca degradarea.
Depistare – semnalarea si identificarea agentilor biologici care pot provoca degradarea lemnului.
1.2. Termeni specifici referitori la biodeteriorarea lemnului
Mucegaire – deprecierea calitativa a lemnului prin alterarea culorii ca urmare a cresterii unor specii lignicole la suprafata lemnului, fara a provoca scaderea rezistentelor mecanice.
Discolorare – modificarea culorii naturale a lemnului sub actiunea ciupercilor si a bacteriilor din lemn.
Albastreala – colorarea in nuante de albastru, albastru-verzui pana la albastru-cenusiu, a lemnului de alburn, determinata de ciuperci, si care se pune in evidenta dupa fasonarea lemnului proaspat doborat, fara a produce practic modificarea rezistentelor mecanice ale lemnului.
Incindere – faza incipienta a rascoacerii in care se produce degradarea lemnului de foioase imediat dupa doborare, prin colorarea in diverse nuante de rosu pana la rosu-brun si prin formarea de gome sau gome si tile in vase, fara o reducere a rezistentelor mecanice ale lemnului.
Rascoacere – degradarea lemnului de foioase (fag, mesteacan, carpen, paltin) sub actiunea ciupercilor xilofage, avand ca urmare reducerea rezistentelor mecanice, in diferite grade si care se continua cu putrezirea lemnului.
Putregai brun – putregai determinat de catre ciuperci xilofage, caracterizat prin descompunerea in principal a celulozei si hemicelulozei si colorarea in rosu-ruginiu pana la brun. Din punct de vedere al structurii, poate fi:
- fibros (cu crapaturi longitudinale si transversale) sau
- moale (sfaramicios).
Putregai alb – putregai determinat de catre ciuperci xilofage, caracterizat prin descompunerea in principal a celulozei, hemicelulozei si ligninei si prin colorarea lemnului pana la alb, uneori cu dungi brune pana la negru. Din punct de vedere al structurii, poate fi:
- fibros;
- alveolar;
- pestrit.
Putregai umed – putregai determinat de ciuperci din familia Ascomicetae si fungi imperfecti, la lemnul cu umiditate excesiva, in contact permanent cu apa sau pamantul ud. Lemnul atacat poate avea aspect mucilaginos.
1.3. Termeni specifici referitori la produsele de protectie:
Fungicid:
- substanta insecticida;
- substanta sau produs care exercita o actiune toxica asupra ciupercilor care ataca si degradeaza lemnul, oprind sau prevenind degradarea.
Insecticid:
- substanta fungicida;
- substanta sau produs care exercita o actiune toxica asupra insectelor care ataca si degradeaza lemnul, oprind sau prevenind degradarea.
Insecticid de contact – insecticid a carei actiune toxica este datorita patrunderii prin cuticula sau prin epiderma in corpul insectei.
Insecticid de ingerare:
- insecticid de ingestie;
- insecticid a carei actiune toxica este datorita patrunderii prin tubul digestiv in corpul insectei.
Insecticid de inhalare:
- insecticid de respiratie;
- insecticid a carei actiune toxica este datorita patrunderii prin caile respiratorii in corpul insectei.
Termicid:
- substanta termicida;
- substanta sau produs care exercita o actiune toxica asupra termitelor care ataca si degradeaza lemnul, oprind sau prevenind degradarea.
Substanta de protectie marina – substanta sau produs care exercita o actiune toxica asupra animalelor marine, care ataca si degradeaza lemnul, oprind sau prevenind degradarea.
Hidrofug:
- substanta hidrofuga;
- substanta sau produs care reduce sau intarzie umezirea lemnului la contactul acestuia cu apa, micsorand umflarea, deformarea si pericolul degradarii de catre agentii biologici si atmosferici.
Toxicitate – proprietatea unei substante de protectie de a exercita o actiune vatamatoare asupra agentilor biologici care ataca lemnul.
Doza limita de toxicitate – cantitatea de substanta sau produs de protectie, in kg/mc, care in conditii de incercare standard, in laborator, opreste degradarea lemnului de catre agentii biologici.
Doza letala – cantitatea minima de substanta sau produs de protectie, exprimata in kg/mc, care, in conditii de incercare standard, in laborator, conduce la moartea agentilor biologici ai lemnului.
Doza inhibitiva – cantitatea minima de substanta sau produs de protectie, expriamta in kg/mc, care in conditii de incercare standard, in laborator, conduce la oprirea dezvoltarii agentilor biologici ai lemnului.
Doza de aplicare – cantitatea minima de substanta sau produs de protectie, expriamta in kg/mc, care se aplica in practica si care se obtine prin majorarea dozei limita de toxicitate, de 2—10 ori, in functie de natura substantelor si conditiile de utilizare, in vederea asigurarii unei eficacitati corespunzatoare.
Fixare – proprietatea substantei sau a produsului de protectie de a se lega de materia lignocelulozica prin procese chimice sau prin modificarea solubilitatii sau lavabilitatii, dupa tratare.
Lavabilitate – proprietatea substantei sau a produsului de protectie de a fi eliminata din lemn dupa tratare, prin dizolvarea in apa sub actiunea factorilor atmosferici.
Nocivitate – actiune vatamatoare, exercitata de catre substanta sau produsul de protectie, asupra omului sau animalelor cu sange cald, in conditiile de aplicare la protectia lemnului sau la utilizarea acestuia in practica.
Termeni specifici referitori la procedee de protectie
Impregnare – procedeu de tratare prin care se realizeaza patrunderea substantei sau produsului de protectie in adancime, in lemn.
Impregnare sub vid presiune– impregnare care se realizeaza prin aplicarea succesiv a unor perioade de vid si presiune, in autoclave.
Impregnare sub vid presiune totala – impregnare care se realizeaza prin aplicarea de vid initial, fara impregnant, urmata de umplerea autoclavei cu impregnant (sub vid) si aplicarea in continuare a presiunii de impregnare.
Impregnare sub vid presiune limitata:
- impregnare sub vid presiune, economica;
- impregnare care se excercita fara vid initial, cu sau fara o perioada de presiune initiala a aerului (fara impregnant), urmata de presarea impregnantului si a unui vid final pentru recuperarea partiala a impregnantului, urmarindu-se economisirea acestuia.
Impregnare sub presiune oscilatorie – impregnare care se excercita sub un regim bazat pe perioade alternative de vid si presiune, prin care se inlocuieste seva din lemnul verde cu substanta sau produsul de impregnare, sub forma de solutie.
Impregnare sub vid presiune normala – impregnare care se excercita prin aplicarea unui vid initial urmat de presiunea normala.
Impregnare prin eliminarea sevei – impregnare care se excercita prin presarea substantelor sau produselor de protectie sub forma de solutie pe la unul din capetele lemnului rotund, in stare verde, si eliminarea sevei pe la capatul opus (eventual cu sau fara aplicarea unui vid la unul din capete).
Impregnare prin difuziune – impregnare care se excercita datorita unui proces de difuziune a substantelor solubile in apa, aplicate sub forma de paste concentrate pe suprafata lemnului in stare umeda.
Impregnare prin cufundare in baie – impregnare care se excercita prin cufundare completa si mentinerea lemnului in solutia de impregnare la presiunea atmosferica.
Baie calda rece – impregnare care se excercita prin cufundarea initiala intr-o baie la temperatura ridicata (baia calda) urmata imediat de cufundarea lemnului incalzit intr-o solutie cu temperatura mai scazuta (baia rece), diferenta de temperatura dintre cele doua bai majorand patrunderea solutiei in lemn.
Tratament de suprafata – protectia realizata prin aplicarea substantelor sau a produselor de protectie la suprafata lemnului, fara conditii de patrundere in profunzime.
Pensulare – tratament de suprafata prin care substanta sau produsul de protectie este aplicat cu ajutorul pensulelor, bidinelelor sau a dispozitivelor de pulverizare.
Stropire:
- Sprituire;
- Tratament de suprafata prin care substanta sau produsul de protectie este aplicat pe lemn sub forma de picaturi foarte fine.
Imersie de scurta durata – tratament de suprafata prin care substanta sau produsul de protectie este aplicat pe lemn prin cufundare completa sau plutire, pentru scurta durata, a lemnului.
Bandaje de protectie – procedeu de protectie care se realizeaza prin acoperirea unei portiuni din piesa de lemn, de regula cea mai expusa la degradare, cu un invelis hidroizolator sub care se afla o cantitate de substanta sau produs de protectie, capabila sa difuzeze lent in lemn in timpul utilizarii.
Cartuse de protectie – procedeu de protectie care se realizeaza prin introducerea substantelor sau produselor de protectie in gauri practicate cu burghiul in lemn – de regula in zonele cele mai expuse la degradare – si din care sa difuzeze in timpul utilizarii si in zonele invecinate, spre a opri degradarea sau a mari rezistenta la degradare a lemnului.
Injectare – procedeu de protectie care se realizeaza prin inteparea lemnului - de regula in zonele cele mai expuse la degradare - si introducerea substantelor sau produselor de protectie prin presare in straturile de lemn intepate, pentru a opri degradarea sau a majora rezistenta la degradare a lemnului.
Gazare:
- fumigatie;
- procedeu de protectie a lemnului impotriva agentilor biologici prin folosirea substantelor sau produselor de protectie sub forma de gaze, vapori sau fum.
Protectie prin consolidare – tratarea lemnului degradat pentru marirea rezistentei fizico-mecanice prin impregnare, cu aplicatie indeosebi la obiectele de arta si arheologice.
Ploaie artificiala – procedeu de conservare a lemnului rotund in stare umeda impotriva degradarilor care se produc in timpul verii (crapare, rascoacere, putrezire) prin aplicarea unei stropiri continue sau intermitente cu apa, in instalatii speciale.
Incizie – procedeu avand drept scop de a majora patrunderea in lemn a substantelor sau a produselor de protectie, prin executarea inainte de tratare a unor crestaturi longitudinale in lemn, de regula in zonele cele mai expuse la degradare.
Bazine de conservare – instalatie de conservare a lemnului rotund in stare umeda, impotriva degradarilor care se produc in timpul verii, prin cufundare in recipienti sau lacuri de apa special amenajate.
1.5. Termeni specifici referitori la calitatea protectiei
Absorbtie specifica – indicator al calitatii care se exprima prin cantitatea de substanta sau produs de protectie, primita de lemn la tratare, in kg/mc, in cazul procedeelor de impregnare sau in kg/mp, in cazul tratamentelor de suprafata.
Adancime de patrundere – indicator al calitatii care se exprima prin distanta in mm, masurata perpendicular pe suprafata lemnului, pana la care a patruns impregnantul in lemn dupa terminarea procesului de tratare. Aceasta poate fi diferita in functie de directia (longitudinala, radiala sau tangentiala) lemnului pe care este masurata.
Patrundere completa – substanta sau produsul de protectie a patruns in tot cuprinsul piesei de lemn.
Patrundere partiala – substanta sau produsul de protectie a patruns numai in anumite zone din cuprinsul piesei de lemn.
Patrundere de suprafata – substanta sau produsul de protectie acopera suprafata lemnului, avand o patrundere in adancime sub 1 mm.
Exudare – acumularea la suprafata lemnului a impregnantilor in stare lichida – de regula de natura uleioasa – care au difuzat din lemn dupa tratarea acestuia.
Eflorescenta – formarea unor cristale la suprafata lemnului datorita iesirii din lemnul impregnat a substantelor de protectie si evaporarii solutiilor respective. Eflorescenta poate fi insotita si de procese de descompunere a substantelor cristaline.
Incercarea eficacitatii protectiei – incercare care se efectueaza in laborator sau in conditii apropiate de practica, pentru stabilirea sau verificarea proprietatlor de protectie ale substantei sau produsului de protectie fata de agentii distructivi ai lemnului.
Incercarea rezistentei micologice – incercare de laborator efectuata cu ajutorul culturilor de ciuperci care ataca lemnul, pentru stabilirea indicelui de rezistenta micologica, doza limita de toxicitate si doza letala sau inhibitiva a substantelor sau produselor fungicide.
Indice de rezistenta micologica – indice stabilit prin incercari micologice de laborator, conform STAS 650-68 si calculat prin formula
% i = [(pm - p) : pm] 100
in care:
pm pierderea de masa, fata de masa initiala a epruvetei martor (neimpregnata), exprimata in procente;
p pierderea de masa, fata de masa initiala a epruvetei impregnata, exprimata in procente.
Incercarea in camera de putrezire accelerata – incercare executata conform STAS 8944-71 intr-o camera speciala, denumita si pivnita de ciuperci, pentru verificarea pe epruvete mari si in conditii apropiate de teren a protectiei fungicide sau durabilitatii naturale a lemnului.
Incercare in poligon – incercare in aer liber si in conditii naturale de teren, pentru verificarea eficacitatii tratamentelor de protectie aplicate impotriva agentilor biologici sau pentru verificarea durabilitatii naturale a lemnului.
Incercare entomologica – incercare de laborator cu ajutorul culturilor de insecte xilofage pentru stabilirea limitelor de toxicitate si a dozelor letale sau inhibitive a substantelor si produselor insecticide.
Incercarea eficacitatii ignifugarii – incercarea eficacitatii substantelor sau produselor ignifuge precum si a tratamentelor de protectie ignifuga, prin supunerea la foc a unor epruvete sau machete din lemn ignifugate.
Incercare in camera climatica – incercare de laborator care se efectueaza supunand lemnul la variatii de temperatura, umiditate relativa a aerului, radiatii UV, IR, spre a stabili comportarea lemnului ca atare sau tratat.
2. Termeni specifici si generali referitori la protectia lemnului (STAS 9302/7-88)
2.1. Termeni generali
Protectia lemnului – ansamblu de masuri necesare pentru a asigura conservarea lemnului in cadrul unei utilizari specificate.
- Protectia chimica – protectia lemnului realizata cu produse de protectie chimice.
- Protectie biologica – protectia lemnului realizata pe cale biologica.
Conservarea lemnului – mentinerea proprietatilor fizico-mecanice si aspectul materialelor lemnoase, pe toata perioada de utilizare sau depozitare, in cadrul unei utilizari specificate.
- Conservare umeda – conservarea lemnului prin mentinerea umiditatii continute in lemn.
- Conservare uscata – conservarea lemnului in conditii favorabile de uscare si mentinerea lui in aceasta stare.
Deteriorarea lemnului:
- degradarea lemnului;
- alterarea caracteristicilor fizice, mecanice si/sau biochimice ale lemnului sub actiunea factorilor fizici, chimici si a agentilor de biodeteriorare.
Agent de deteriorare:
- agent de degradare;
- factor fizic, chimic sau biologic capabil de a modifica aspectul sau caracteristicile fizico-mecanice ale lemnului.
Ciuperci lignicole – ciuperci capabile sa altereze lemnul.
Ciuperci xilofage – ciuperci lignicole capabile de a scinda celuloza si lignina, producand deteriorarea lemnului.
Lemn deteriorat:
- lemn degradat;
- lemn atacat;
- material lemnos la care se poate determina un atac prin modificari de aspect sau prin diminuarea proprietatilor fizico-mecanice masurabile.
Durabilitate a lemnului – ansamblu de proprietati (chimice, fizice, anatomice etc.) naturale sau conferite printr-un procedeu oarecare, pe care le poseda lemnul de o anumita specie si care ii permite de a rezista la un atac, de o anumita intensitate, provocat de anumiti agenti biologici.
Durabilitate naturala – durabilitate a lemnului in conditii specificate, in absenta oricarui tratament de protectie.
Perioada de degradare biologic activa – perioada in care agentul biologic exercita o actiune distructiva asupra lemnului
Zona pamant-aer – zona in care deteriorarea lemnului este maxima.
Impregnabilitate – proprietatea lemnului de a fi penetrat de un produs de protectie chimica.
Remanenta – proprietate a substantelor fungicide sau insecticide de a conferi lemnului protectie de lunga durata.
Fixare – fenomen fizico-chimic prin care componentele active ale produsului de protectie sunt retinute in lemn.
Spalare – actiunea apei asupra lemnului protejat chimic, avand ca efect extractia partiala sau totala a produsului de protectie.
Concentratie de inhibitie – concentratie la care substanta de protectie determina oprirea dezvoltarii agentilor de biodeteriorare.
Lemn protejat – material lemnos prezervat impotriva unui agent de deteriorare in comparatie cu un material lemnos neprotejat considerat martor.
Impregnare – procedeu de protectie chimica prin care se realizeaza de catre lemn a produsului de protectie
- Impregnare prin vid-presiune.
- Impregnare prin vid-presiune-vid.
- Impregnare prin bai simple.
- Impregnare prin bai calde-reci.
Imersie – proces de protectie chimica pentru antiseptizarea cherestelei sau semifabricatelor de lemn prin cufundarea acestora in produse de protectie pe o durata de timp scurt
Pulverizare – proces de protectie chimica prin care produsul de protectie este aplicat pe suprafata lemnului printr-un dispozitiv cu duze
Gazare – proces de protectie chimica cu produse de protectie in stare gazoasa aplicate in incinte etanse. Sinonim fumigare
2.2. Termeni specifici referitori la conservarea lemnului:
Deservare – proces de conservare a lemnului impotriva ciupercilor ligmicale prin eliminarea apei libere din lemn.
Pelicula de protectie – mijloc de conservare a lemnului care consta in aplicarea unei pelicule pe suprafata pieselor de lemn
Pelicula hidrofoba – pelicula de protectie impotriva variatiilor de umiditate.
Conservare prin stropire – conservare umeda prin stropirea lemnului cu dispozitive speciale. Sinonim ploaie artificiala
Conservare prin imersie – conservare umeda a lemnului rotund prin cufundare in intregime in apa
Standard tehnic de executie a lucrarilor de antiseptizare – insecto-fungicide
Standardul tehnic de executie al SC Primosal SRL privind executarea lucrarilor insecto-fungicide de antiseptizare conform manualului calitatii si normelor specifice cuprinde urmatoarele faze:
- Inspectarea obiectivului pentru evaluare-constatare
- Un biolog-chimist specialist atestat in constatare si evaluare biodeteriorari a materialului lemnos din constructii se va deplasa la cererea beneficiarului;
- Se vor efectua masuratori de volum, masa lemnoasa, umiditate a lemnului, umiditate atmosferica, alte coordonate naturale sau artificiale ce pot influenta starea de biodeteriorare si prezenta, daca este cazul, a agentilor de biodegradare;
- Se vor preleva probe pentru efectuarea testelor de laborator;
- Vom emite un certificat de constatare.
- Alegerea produsului de antiseptizare
La alegerea produsului de antiseptizare vom recomanda produse ce vor intruni cumulativ urmatoarele cerinte:
- Grad minim de toxicitate, substante insecto-fungicide biodegradabile;
- Mod de aplicare rapid;
- Substanta insecto-fungicida cu actiune specifica sau completa pentru gama de agenti biologici, inclusiv factori climatici de stabilizare a lemnului si la foc.
- Executarea lucrarilor insecto-fungicide de antiseptizare a materialelor din lemn sau a celor derivate din lemn din constructii
Efectuarea lucrarilor de antiseptizare se vor face de catre personal specializat prin metode de suprafata pentru clasele de risc 1, 3 (interior sau exterior fara contact cu solul).
Tratamentul de suprafata este protectia realizata prin aplicarea substantelor sau a produselor de protectie la suprafata lemnului, fara conditii de patrundere in profunzime. Aceste tratamente pot fi de mai multe feluri:
- Pensulare;
- Stropire-sprituire;
- Imersie de scurta durata;
- Bandaje de protectie;
- Cartuse de protectie – procedeu de protectie care se realizeaza prin introducerea substantelor sau produselor de protectie in gauri practicate cu burghiul in lemn – de regula in zonele cele mai expuse la degradare – si din care sa difuzeze in timpul utilizarii si in zonele invecinate, spre a opri degradarea sau a mari rezistenta la degradare a lemnului;
- Injectare – procedeu de protectie care se realizeaza prin inteparea lemnului – de regula in zonele cele mai expuse la degradare – si introducerea substantelor sau produselor de protectie prin presare in straturile de lemn intepate, pentru a opri degradarea sau a majora rezistenta la degradare a lemnului;
- Gazare-fumigatie – procedeu de protectie a lemnului impotriva agentilor biologici prin folosirea substantelor sau produselor de protectie sub forma de gaze, vapori sau fum( prin utilizarea unui generator de aerosoli termici sau reci tip: fogg, ulv etc.).
- Pregatirea suprafetelor
In functie de starea de biodegradare si tratare anterioare alemnului se vor stabili etape intermediare de pregatire a suprafetelor in vederea aplicarii substantei. Aceste etape pregatitoare pot fi:
- curatarea suprafetelor (de praf, noroi, var, vopsea sau impuritati, inclusiv protectii insecto-fungicide anterioare), prin periere, razuire, spalare chimca (ex: Bioclean Wood) etc.;
- inlaturarea lemnului putrezit;
- decojirea lemnului.
- Inceperea lucrarilor de antiseptizare
La preluarea frontului de lucru de antiseptizare se vor verifica cu atentie:
- Suprafata lemnoasa a fost pregatita cospunzator;
- Umiditatea lemnului: maxim 10% – pentru elementele de finisaj; maxim 18% – pentru celelalte;
- Umiditatea atmosferica – maxim 70% si temperatura atmosferica – minim 10°C;
- Daca au existat tratamente anterioare si ce substante insecto-fungicide s-au folosit.
*toate se consemneaza in procesul verbal de preluare a frontului de lucru.
- Tratarea cu substanta a rosturilor (de chertare) si apoi intocmirea unui proces verbal de lucrari ascunse, impreuna cu beneficiarul, in care se vor specifica operatiile executate (tratari de rosturi, crapaturi, fisuri etc. Prin chituire).
- Incheierea lucrarilor de antiseptizare
La incheierea lucrarilor, responsabilul lucrarii va intocmi un proces verbal de receptie si constatare calitativa a lucrarilor efectuate prin care firma garanteaza eficacitatea tratamentelor.
