Ignifugare

Notiuni generale despre ignifugare

Procedeul de imbunatatire a comportarii la foc a materialelor combustibile se numeste ignifugare.
Ignifugarea nu exclude aprinderea si arderea materialului, ci ii confera acestuia o comportare la foc imbunatatita pe o anumita perioada de timp sau posibilitatea de a nu arde atunci cand se indeparteaza sursa de caldura.
Ignifugarea nu exclude si alte masuri de protectie la foc, cum ar fi: instalatii de semnalizare, instalatii de stins incendii, mijloace de prima interventie.
Ignifugarea este una din cerintele privind siguranta la foc pentru imbunatatirea gradului de rezistenta la foc a unei constructii.
O ignifugare corect executata, intretinuta in timp, poate imbunatati gradul de rezistenta la foc a unei cladiri, de la gradul V la gradul III si poate reduce alte masuri de protectie care sunt foarte scumpe.
O ignifugare corect executata poate localiza un incendiu in focarul initial, prin limitarea aprinderii si arderii in continuare a materialelor de constructii, jucand rolul de bariera, sau poate prelungi faza de ardere lenta, ceea ce duce la neafectarea rapida a structurii de rezistenta si, totodata, posibilitatea unei interventii din interior, fara a se ajunge la faza de ardere generalizata.
Ignifugarea se trece din faza de proiectare, proiectantul fiind singurul cu atributii si drepturi de a alege substanta.
Ignifugarea materialelor si produselor combustibile este recomandata la:

• constructiile noi, la modificarea sau schimbarea destinatiei ori a conditiilor de utilizare a celor existente, precum si periodic, la expirarea perioadei de mentinere a calitatii lucrarii de ignifugare specificata de producator;
• realizarea unor elemente de constructie, cum sunt tavane, inchideri sau mascari finisaje s.a.;
• tratamente termice si acustice interioare;
• constructiile provizorii combustibile pentru ateliere, remize, depozite, magazii etc., in care se lucreaza cu substante combustibile sau cu foc deschis;
• alte situatii in care investitorii sau proprietarii pot solicita ignifugarea.

Avantajele si beneficiile unei ignifugari

 

• O ignifugare corect executata poate localiza un incendiu la focarul initial;
• Reduce costurile unei constructii limitand alte masuri de protectie anti foc foarte scumpe;
• Costuri reduse la incheierea politelor de asigurare;
• Confort psihic al beneficiarului.

inapoi »

---

Standard tehnic de executie a lucrarilor de ignifugare

Standardul tehnic de executie al SC Primosal SRL privind executarea lucrarilor de ignifugare conform manualului calitatii si normelor specifice cuprinde urmatoarele faze:

• Inspectarea obiectivului
• Un inginer specialist atestat in ignifugari se va deplasa la cererea beneficiarului sa evalueze lucrarea solicitata.
• Se vor efectua masuratori de volum, masa lemnoasa, umiditate a lemnului, umiditate atmosferica, alte coordonate naturale sau artificiale ce pot influenta o lucrare de ignifugare.
• Se emite un deviz estimativ.

Alegerea produsului de ignifugare

Pentru alegerea produsului de ignifugare se au in vedere, cumulativ, urmatoarele elemente:

• conditiile minime stabilite de proiectant (gradul de rezistenta la foc);
• clasa de combustibilitate a materialului ce urmeaza a fi ignifugat;
• esenta materialului lemnos;
• conditiile specifice in care este aplicata substanta ignifuga;
• locul unde este executata lucrarea de ignifugare;
• elementele ce vor fi ignifugate.
• Executarea lucrarilor de ignifugare a materialelor din lemn sau a celor derivate din lemn

Executarea lucrarilor de ignifugare va incepe numai dupa ce se vor lua in considerare urmatoarele conditii pe etape de lucru:

• Inceperea lucrarilor de ignifugare

La preluarea frontului de lucru de ignifugare se vor verifica cu atentie:

• suprafata suport ce trebuie ignifugata: lemnul trebuie sa nu fie putred, sa nu aiba coaja, etc.; 
• umiditatea lemnului: maxim 10% – pentru elementele de finisaj; maxim 18% – pentru celelalte;
• umiditatea atmosferica: maxim 70% si temperatura atmosferica – minim 10°C;
• umiditatea epruvetelor care trebuie sa corespunda cu cea a lucrarii.

*toate se consemneaza in procesul-verbal de preluare a frontului de lucru.

Pregatirea suprafetelor

• curatarea suprafetelor (de praf, noroi, var, vopsea sau impuritati, inclusiv protectii ignifuge anterioare) prin periere, razuire, spalare chimica etc.;
• chituirea tuturor crapaturilor, fisurilor, nodurilor, imbinarilor si golurilor existente pe suprafetele ce se protejeaza cu chit;
• tratarea cu substanta a rosturilor (de chertare) si apoi intocmirea impreuna cu beneficiarul a unui proces-verbal de lucrari ascunse, in care se vor specifica operatiile executate (tratari de rosturi, crapaturi, fisuri etc. prin chituire).
• Aplicarea primului strat de solutie ignifuga
• La aplicarea primului strat de solutie ignifuga pe lucrare si epruvete se face calculul consumului specific realizat, astfel: se cantareste epruveta inainte – uscata – si dupa aplicarea solutiei – uda –, se face diferenta maselor si se raporteaza la suprafata acestuia;
• Se aplica stratul al doilea, apoi se calculeaza consumul specific realizat pe cele doua straturi. In cazul in care substanta se aplica in doua straturi, iar consumul specific obtinut este egal sau mai mare decat cel specificat de producator, putem considera ca lucrarea este terminata, in caz contrar se mai aplica un strat.

In cazul ignifugarii cu produse de suprafata a materialelor derivate din lemn de tip PAL, PFL, PAF, OSB etc., se au in vedere urmatoarele:

• aplicarea se face prin procedee de tratare la suprafata, respectandu-se consumul specific precizat de producator pentru fiecare produs de ignifugare, de temperatura mediului, de compatibilitatea suport-produs;
• uscarea materialelor ignifugate se va realiza in timp cat mai scurt, astfel incat produsele sa nu fie degradate de umiditate (se pot folosi aeroterme, ventilatoare).

Incheierea lucrarilor de ignifugare

• La incheierea lucrarilor, responsabilul lucrarii va intocmi un proces verbal de receptie provizorie in care vor fi trecute toate datele privind lucrarea de ignifugare executata.
• Epruvetele se impacheteaza si se sigileaza in prezenta beneficiarului si se trimit la un laborator acreditat insotite de documentele necesare efectuarii testelor de verificare a eficacitatii ignifugarii – proba este formata din 3 (trei) epruvete pentru fiecare 1000 mp, cu dimensiunile de 150 x 400 x 50 mm.
• Metoda de verificare a eficacitatii ignifugarii se bazeaza pe pierderea de masa, conform SR 652/98.
• Dupa primirea raportului de incercare se face receptia finala a lucrarii cu intocmirea unui proces-verbal de receptie calitativa; aceasta, impreuna cu raportul de incercare, vor fi consemnate in cartea tehnica a constructiei respective.

inapoi »

---

 

Acte normative ce reglementeaza activitatea privind siguranta la foc

 

I. Legea nr. 307/2006, Legea nr. 212/1997, OG nr. 114/2000 – privind apararea impotriva incendiilor, stabilesc urmatoarele:

• Persoanele fizice si juridice sunt obligate sa respecte in orice imprejurare normele de prevenire si stingere a incendiilor si sa nu primejduiasca prin deciziile si faptele lor, viata, bunurile si mediul.
• Persoanele fizice si juridice care detin cu orice titlu terenuri, constructii sau instalatii tehnologice, au obligatia de a permite accesul pompierilor si a persoanelor care acorda ajutor; patronul are obligatia sa obtina avizele si autorizatiile de prevenire si stingere a incendiilor.
• Inceperea lucrarilor de executie la constructii si la instalatii tehnologice noi, dezvoltarea, modernizarea sau schimbarea destinatiei celor existente, precum si punerea in functiune a acestora, se supun, potrivit legii, avizarii si autorizarii privind prevenirea si stingerea incendiilor.
• Prestarea lucrarilor de termoprotectie, ignifugare, intretinere si reparare a autospecialelor si a altor mijloace tehnice destinate apararii impotriva incendiilor, se efectueaza de catre persoane juridice atestate de CNSIPC.

II. Hotararea nr. 1492/2004 – privind principiile de organizare, functionare si atributiile serviciilor de urgenta profesioniste.
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta este institutia publica, de interes national, specializata in prevenirea si managementul situatiilor de urgenta si investita cu atributii de coordonare, control si acordare a asistentei tehnice in acest domeniu, in conditiile legii.
Inspectoratul general pentru situatii de urgenta este format din:

• Inspectoratele judetene;
• Brigazi si grupuri de pompieri;
• Centrul national pentru securitate la incendiu si protectie civila, alte unitati.

Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta coordoneaza intreaga activitate si, printre atributii se numara si urmatoarele:

• Elaboreaza conditii tehnice general obligatorii de proiectare, omologare si fabricare a mijloacelor tehnice destinate apararii impotriva incendiilor si avizeaza folosirea celor provenite din import;
• Autorizeaza si acrediteaza laboratoare si poligoane de incercari la foc.

Centrul National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila, in baza HG nr. 259/2005, organizeaza cursurile de atestare a persoanelor fizice si atestarea persoanelor juridice ce desfasoara activitati in domeniul apararii impotriva incendiilor (termoprotectie, ignifugare, verificare, intretinere instalatii de semnalizare si de stins incendii, verificare si incarcare stingatoare, verificare si intretinere autospeciale si alte mijloace tehnice). De asemenea, Centrul National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila este laborator acreditat de catre RENAR pentru efectuarea incercarilor la foc.

III. HG nr. 259/2005 – privind functionarea Centrului National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila prevede la pct. I ca acesta atesta persoanele fizice si juridice pentru prestarea lucrarilor de termoprotectie si ignifugare, precum si a celor de verificare, intretinere si reparare a autospecialelor, utilajelor, instalatiilor si a altor mijloace tehnice destinate prevenirii si stingerii incendiilor.

IV. Normele generale de prevenire si stingerea incendiilor aprobate prin OMI nr. 775/1998
Este obligatorie utilizarea numai a mijloacelor tehnice PSI omologate, avizate si agrementate tehnic si care indeplinesc conditiile de calitate, potrivit legii.
Criterii de performanta privind siguranta la foc si principalii factori de determinare a acestora:

• Riscul de incendiu;
• Rezistenta la foc;
• Preintampinarea propagarii incendiilor in functie de:
1. degajarile de fum, gaze fierbinti si produse nocive;
2. etanseitate la fum si la flacari;
3. propagarea flacarilor si a fumului;
4. rezistenta fatadelor si acoperisurilor la propagarea focului;
5. comportarea la foc;
6. stabilitatea la foc;
7. caile de acces, evacuare si interventie.
8. Riscul de incendiu – criteriul de performanta care reprezinta probabilitatea globala de izbucnire a incendiilor, determinata de interactiunea proprietatilor specifice materialelor si substantelor combustibile cu sursele potentiale de aprindere, in anumite imprejurari, in acelasi timp si spatiu. Niveluri: redus (mic); mediu (mijlociu); ridicat (mare).
1. Rezistenta la foc – proprietatea unui element de constructie sau a unei structuri, de a-si pastra, pe o durata determinata, stabilitatea, etanseitatea la foc si/sau alta functiune specializata, intr-o incercare la foc standardizata.

 

1. Comportarea la foc – a constructiilor si a instalatiilor in ansamblu, sau a unor parti componente, este determinata de contributia la foc a elementelor materialelor si substantelor combustibile utilizate, in raport cu rezistenta la foc asigurata.
1. Stabilitatea la foc – a constructiilor si instalatiilor sau a compartimentelor de incendiu reprezinta caracteristica globala, exprimata in unitati de timp (ore, minute), intre momentul izbucnirii incendiului si momentul in care structura de rezistenta respectiva isi pierde capacitatea portanta si se prabuseste ca urmare a actiunii si a efectelor incendiului.

 

1. Caile de acces, evacuare, interventie
2. Ale constructiilor si instalatiilor de orice categorie, trebuie astfel stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure evacuarea persoanelor, precum si circulatia si orientarea rapida a fortelor de interventie;
3. Se separa de celelalte spatii prin elemente de constructie cu rezistenta si comportare la foc corespunzatoare utilizarii in conditii de siguranta a cailor respective pe timpul incendiului si se prevad cu instalatii sau sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti.

 

V. Legea nr. 10/1995 – privind calitatea in constructii instituie atat sistemul calitatii, cat si cerintele obligatorii pentru realizarea si mentinerea pe intreaga durata de existenta a constructiilor.

Cerintele esentiale la care trebuie sa raspunda o constructie, sunt:

• Rezistenta si stabilitate;
• Siguranta in exploatare;
• Siguranta la foc;
• Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
• Izolatia termica, hidrofuga si de economia de energie;
• Protectia impotriva zgomotului.

Obligatiile respectarii cerintelor de calitate revin investitorilor, cercetatorilor, proiectantilor, verificatorilor de proiecte, fabricantilor si furnizorilor de produse pentru constructii, executantilor, proprietarilor, utilizatorilor, expertilor tehnici precum si autoritatilor publice si asociatiilor profesionale de profil.

Sistemul calitatii in constructii cuprinde ansamblul structurilor organizatorice, responsabilitati, regulamente, proceduri si mijloace, care concura la realizarea calitatii. Sistemul calitatii include mai multe componente, aratate in cele de mai jos.

1. Reglementari tehnice in constructii – se stabilesc prin regulamente si proceduri normative, instructiuni tehnice, STAS-uri si au ca obiect conceptia, calculele, executia si exploatarea constructiilor. Toate acestea stabilesc de obicei conditii minime de calitate, precum si modul de determinare si verificare ale acestora. Regulamentul de elaborare, avizare a reglementarilor este stipulat in HG nr. 399/1995.
2. Calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor

Certificarea calitatii produselor se efectueaza prin grija producatorului, in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite. La baza legii sta HG nr.766/1997care stabileste regulamentul privind certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii. La lucrarile de constructii se interzice folosirea de produse fara certificarea calitatii lor. Certificarea de conformitate se face de catre organisme de certificare.

1. Agremente tehnice pentru noi produse si procedee

Agrementele tehnice stabilesc, in conditiile prevazute de HG nr. 766/1997, aptitudinile de utilizare, conditii de fabricare, de transport, de depozitare, de punere in opera si de intretinere a acestora. Agrementul tehnic se va solicita de catre producator, utilizatori sau agenti economici cu activitate de comert. Activitatea de agrementare in constructii este condusa si coordonata de catre Comisia de agrement tehnic in constructii. Secretariatul comisiei de agrement tehnic este asigurat de catre m.l.p.t.l.

1. Verificarea proiectelor, a executarii lucrarilor si expertizarea proiectelor si constructiilor conform HG nr. 925/95.
1. Verificarea proiectelor – verificatori;
2. Verificarea executiei – investitori – diriginti si responsabili cu executia;
3. Expertize tehnice.
2. Conducerea si asigurarea calitatii in constructii

Agentii economici care executa lucrari de constructii asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor cuprinse in modelul de asigurare a calitatii, stabilit de catre HG nr. 766/1997functie de categoria de importanta a constructiilor sau de complexitatea si de importanta unor lucrari.

1. Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in activitatea de constructii

Aceasta activitate este stipulata in HG nr. 766/1997. Prin autorizarea laboratoarelor se confera acestora dreptul de a emite documente recunoscute de organismele de control a sistemului de calitate. Acreditarea recunoaste competenta laboratoarelor pe plan national si international (laboratoarele de incercari la foc vor fi autorizate sau acreditate in conformitate cu Legea nr. 121/1996 si Regulamentul de autorizare si acreditare a laboratoarelor nr. 707/1997.

1. Activitatea metrologica in constructii

Conform regulamentului privind activitatea de metrologie in constructii din HG nr. 766/1997 prin aceasta componenta a sistemului calitatii se asigura administrarea, confirmarea metrologica si utilizarea echipamentelor de masurare.

1. Receptia constructiilor – constituie certificarea realizarii constructiei in conformitate cu documentatia tehnica si cu documentele cuprinse in cartea tehnica. Receptia se executa in doua etape:
2. Receptia la terminarea lucrarilor;
3. Receptia finala la expirarea perioadei de garantie.

Regulamentul de efectuare a receptiei si de intocmire a cartii tehnice este stipulat in HG nr. 273/1994.
Cartea tehnica a constructiei va cuprinde:

1. Fise de date sintetice:
2. Capitolul a – documentatia privind proiectarea
3. Capitolul b – documentatia privind executia
4. Capitolul c – documentatia privind receptia
5. Capitolul d – documentatia privind exploatarea, repararea, intretinerea si urmarirea in timp
6. Jurnal de evenimente
7. Comportarea in exploatare si interventie in timp – urmarirea in timp se executa de catre utilizator in conformitate cu regulamentul aprobat prin HG nr. 766/1997 si are obligatia de a efectua urmarirea curenta cu completarea la zi a capitolului d si a punctului 6 din cartea constructiei intocmita conform HG nr. 273/1994. Durata de viata a constructiei se stabileste conform HG nr. 266/1994.
8. Post-utilizarea constructiilor – cuprinde activitatea de dezafectare, demontare si demolare a constructiilor si se desfasoara in conformitate cu HG nr. 766/1997.
9. Controlul de stat al calitatii

Se executa de catre Inspectia de Stat in Constructii, Lucrari Publice, Urbanism si Amenajare Teritoriala, in conformitate cu HG nr. 272/1994 si HG nr. 70/1996.
Obligatii si raspunderi

1. Obligatiile investitorului
1. Stabileste nivelul calitatii;
2. Obtine acordurile, avizele, autorizatiile prevazute de lege;
3. Asigura verificarea proiectelor prin verificatori atestati de m.l.p.t.l.;
4. Asigura respectarea in executie a proiectelor;
5. Asigura receptia lucrarilor;
6. Intocmeste cartea tehnica.
1. Obligatiile executantului
7. Sa respecte prevederile normativului de psi pe timpul lucrarilor de constructie;
8. Sa anunte grupul de pompieri cu 30 zile inaintea inceperii lucrarilor de constructie;
9. Inceperea lucrarilor de constructie dupa obtinerea autorizatiei de constructie si a celorlalte avize prevazute de lege;
10. Utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si procedeelor certificate sau agrementate tehnic, gestionarea probelor martor pe timpul executiei, inlocuirea cu acordul proiectantului a produselor si procedeelor care nu indeplinesc nivelul de calitate stabilit;
11. Respectarea proiectelor si a detaliilor de executie;
12. Receptionarea numai a cladirilor terminate;
13. Sa anunte grupul de pompieri cu trei zile inainte de terminarea lucrarilor.
14. Obligatiile proiectantului
15. Precizarea in proiect a categoriei de importanta a constructiei;
16. Evaluarea riscului de incendiu si intocmirea scenariului de siguranta la foc;
17. Asigurarea detaliilor de executie cu respectarea reglementarilor tehnice si luarea tuturor masurilor pentru realizarea sigurantei la foc;
18. Prezentarea proiectelor pentru verificarea specialistilor verificatori stabiliti de investitor;
19. Elaborarea caietelor de sarcini, instructiunilor tehnice de lucru privind executare, exploatare, intretinerea precum si proiectele de urmarire in timp;
20. Stabilesc prin proiect fazele determinante de executie si participa la verificarea acestora.
21. Obligatiile utilizatorului
22. Utilizarea conform cu instructiunile de exploatare;
23. Efectuarea la timp a intretinerii, verificarilor si reparatiilor;
24. Efectuarea urmaririi curente in timp;
25. Efectuarea cererii pentru urmarirea speciala (unde este cazul).

VI. Normativ de PSI – C300 – pe durata executiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestuia.
Obligatiile executantului:

1. Sa aduca la cunostinta i.s.u. teritoriale, cu 30 de zile inainte despre inceperea lucrarilor precum si cu 3 zile inainte de darea in exploatare;
2. Sa utilizeze in executia lucrarilor numai produse si procedee prevazute in proiect certificare sau pentru care exista agremente tehnice.

Pentru lucrari de ignifugare

1. Norma tehnica C58-96 – privind ignifugarea materialelor combustibile;
2. SR 652-98 – verificarea eficacitatii ignifugarii;
3. SR 7248-99 – metoda de determinare a propagarii flacarii pe suprafata materialelor;
4. SR ISO 4828 partile 1-6 – conditii generale pentru vopsitorii;
5. Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente – C56-85;
6. Standardul de firma pentru produse;
7. Instructiuni de utilizare a produsului.

inapoi »x